Designul este cuvântul care exprimă, în general, cum arată lucrurile. Lipsa unei procupari pentru design din perioada comunistă se poate observa foarte simplu prin absenta din limba română a unui echivalent lexical ? cea mai apropiată traducere pentru ?design? este ?proiect? (respectiv ?designed? = ?proiectat?) , a?a ca, din când în când, vom folosi acest cuvânt, strict pentru a evita repeti?ia deranjantă. Cea mai mare parte a obiectelor sunt caracterizate, din pacate, de un design îndoielnic: clădiri, piese de mobilier etc.
Dar atâta timp cât mul?i români încă nu-?i pot permite satisfacerea nevoilor de bază, poate fi tentant să spunem ca designul nu conteaza atât de mult. Totu?i, noi credem că este gre?it, datorită unei particularită?i a psihologiei umane: (ne) sim?im diferit, la nivel fiziologic, în func?ie de ceea ce vedem în fa?a ochilor. Un cer mohorât, întunecat, ne predispune către o anumita dispozi?ie, pe când unul senin către o cu totul ?i cu totul alta. Un mobilier modern ne face să ne sim?im activi, energici, sociabili, pe când unul clasic ne predispune către sobrietate ?i introspec?ie.
Designul contează pentru că dispozi?iile noastre sunt fluide ?i se pliază pe mediul înconjurător, iar spa?iul în care te desfă?ori te poate face încrezător sau înfrânt, în siguranta sau în pericol, pre?uit sau înstrăinat.
Una din cele mai importante dezbateri despre cât de mult conteaza desingul a avut loc în Europa secolelor XVI-XVII între catolici ?i protestan?i. Pes curt, protestan?ii nu prea vedeau rostul cheltuirii banilor pe design, ridicând biserici simple, func?ionale, zugrăvite în alb. ?i astăzi, cele mai multe biserici protestante arată la fel. Motivul este că ideile ?i ra?ionamentele sunt generate de în?elegere,nu de sim?uri. Te po?i apropia de Dumnezeu citind Biblia într-un pătul, nu ai nevoie de o clădire extravagantă pentru asta.
Dar catolicii credeau altceva. Ei au invsetit atât de mult în design, prin vitralii care i?i taie răsuflarea, statuete ?i picturi comisionate catre cei mai buni arti?ti ai vremii deoarece erau convin?i că mediul în care ne aflăm are puterea să ne schimbe profund. Putem fi mai aproape de Dumnezeu în func?ie de ce e pe perete sau de cât de înalt este tavanul.
Guverele au in?eles cât de mult ne poate schimba mediul. Sub conducerea lui Albert Speer, proiectan?ii nazi?ti au reu?it să transmită valori ca agresivitate ?i putere, la fel cum arhitec?ii germani contemporani se asigură că Berlinul din zilele noastre comunică democra?ie, pace ?i toleran?ă.
Empatizăm cu obiectele care ne inconjoară. Preluăm câte pu?in de la fiecare, chiar daca nu suntem întotdeauna capabili să spunem cum, cu to?ii sim?im ceva, bun sau rău, emenat de lucrurile pe care le folosim sau în a căror proximitate ne aflăm la un moment dat. Când catalogăm un obiect ca ?frumos?, ceea ce spunem de fapt e că, dacă s-ar personifica, acesta ar deveni o persoană cu trăsături placute, cineva cu care ne-ar placea să stăm de vorbă la o cafea. Ba chiar mai mult, i-am putea atribui cu u?urin?ă anumite atribute: demn, inteligent, puternic sau aventuros.
Frumuse?ea este promisiunea binelui. De aceea desingul contează, pentru că încurajează latura noastră mai bună, mai luminoasă. Trebuie să ne asigurăm că oferim aten?ia cuvenită designului ? pentru că ne ajută să devenim cea mai buna versiune a noastră.
